un gand

cred ca pot spune ca acum sunt mare,mare in sensul de om mare..stiu cam cu ce se mananca viata de om matur si ii cunosc responsabilitatile si consecintele..dar D-ne..greu e sa fi mare!
inca de mica mi-am dorit de la mine sa am vointa si sa fiu propriul meu angajat,mi-am indus lucrul acesta in subconstient si inca mai cred cu tarie ca intr-o buna zi o sa reusesc sa-l duc la bun sfarsit..mi-am mai dorit sa am note mari la scoala ca sa demonstrez celor mai sus ca mine(fac referire la familie si situatie financiara) ca pot mai mult decat ei si ca o sa ma ridic deasupra lor pe fortele mele proprii..cu aceste 2 principii am copilarit..si le am in cap si acum.

Sunt a 12-a,deja primul semestru parca a trecut,mai e putin si vin sarbatorile de Craciun,timpul zboara,trairile la fel...parca ieri eram clasa a 8-a si dadeam Capacitatea,parca ieri recitam poezii la franceza cu dna Agripina,parca ieri ma feream de ochii prietenilor cand ma intalneam cu vreun baiat(nu ca ar fi fost multi si nu ca am fi facut altceva in afara sa vorbim).

Am invatat sa fiu sincera indiferent de situatie,sinceritatea asta capatand un aspect mai mincinos in cazuri de exceptie,dar nu pentru a contura o minciuna,ci pentru a aprofunda un adevar.
Am invatat sa cunosc persoanele dupa ochi si privire,lucru de care sunt multumita..chiar daca pentru a capata aceasta a trebuit sa am de-a face pana acum cu multi oameni de nimic care m-au ranit din diverse motive.
Am invatat ca atunci cand simt ceva sa o spun cu voce tare,dar cateodata e mai bine sa tac..nu neaparat pentru a nu-mi face rau ceea ce as putea spune,ci pentru ca asa imi pot da seama de probabilele reactii si sentimente ale celor din jur
Am invatat ca nu exista coincidente si ca totul se intampla cu un motiv..pe care cateodata il intelegem si altadata nu vrem sa-l acceptam si il negam.

Poate ca n-am avut o copilarie stralucita in care mama imi facea toate pofetele si eu ma jucam cu papusele si ma imbracam in roz,dar spre deosebire de acei care si-au trait asa copilaria,ma cnsider superioara..am copilarit printre baieti,lucru de care sunt fericita pentru ca am ajuns sa-i cunosc mult mai bine din aceasta cauza,m-am jucat cu masinutele,jucam fotbal cu ei,m-au invatat sa scuip si cum sa trag cu prastia,cum sa merg pe bicicleta,cum sa fac ochiuri cu piatra pe apa,cum sa prind soparle,cum sa ma urc in copaci si multe altele..consider ca mi-am trait cea mai frumoasa copilarie alaturi de ei.

De la mama am invatat sa fiu si fata si baiat,am invatat sa fiu sensibila dar si cum sa-mi stapanesc emotiile,caci o persoana prea sensibila este vulnerabila,am invatat sa fiu dura cu ceilalti,dar sa-i si compatimesc cand e cazul..ea mi-a arata cum e sa fi si tata si mama,cum sa fie si bine si rau..mi-a aratat viata de familie cu sacrificiile si consecintele unei iubiri pierdute intr-un moment de slabiciune al vietii cand inima dicta in locul reatiunii..poate asa i-a fost destinul,poate asa i-a fost dat de la D-zeu sau poate totul s-a intamplat cu un motiv..indiferent de caz,apreciez aceasta faptura ,care a devenit asa de inteleapta in urma greutatilor vietii, extraordinar de mult.
De la tatal meu pe care abia la varsta de 15 ani l-am cunoscut nu pot spune ca am invatat prea multe..dar cel putin am ivatat ca in viata exista si oameni profitori care pe langa materialismul ce-l poarta in suflet sunt in stare de orice ca sa-ti faca rau si sa-si duca la bun sfarsit ambitiile proprii,chiar si pe cale miseleasca..lucru demonstrabil la el..poate ca a fost mai bine sa-l cunosc,caci altfel nu as mai fi scris astazi asa ceva si probabil as fi fost mai credula in fata oamenilor asemeni lui..si de altfel poate as fi trait si astazi acelasi regret pe care l-am avut in copilarie de a nu-ti cunoaste un parinte.eram mica,ce puteam eu sa inteleg atunci cand mama imi spunea,nu e om bun mami,nu vrea sa te vada..poate si astazi as fi condamnat-o pe mama pentru lucrul asta,cand de fapt ea a fost o victima a vietii si a neputintelor, dar astfel am invatat sa nu fiu si eu la fel si cu ajutorul ei sa mergem mai departe.

Nu regret nimic din trecut caci altfel nu as mai fi invatat nimic pana in prezent..mi-am acceptat greselile si am tras invataturi din ele,suna putin paradoxal dar este adevarat.

De la viata nu-mi doresc decat ceea ce-mi doream si cand eram mica,o familie fericita,cu bune si rele,in care ambii parteneri sa lase de la ei si sa nu profite sau sa fie fatarnici unul de celalalt,o cariera moderata deoarece,dupa cum spune mama,cand esti prea sus exista riscuri si nefericire din partea celorlalti,si vremuri bune pentru a putea indeplinii acestea.

*

Este de neconceput,o parte din ratiune spune sa merg mai departe..alta spune sa renunt..nu stiu ce sa aleg..s-au spus vorbe grele pe care atunci cand le spui poate nu realizezi si le spui fara rea intentie..sau poate realizezi si le spui cu un scop si care indiferent de scop,dor rau de tot..
nu pot sa te cred in totalitate cand imi spui ca ma iubesti,pentru ca eu nu simt acea vibratie in glasul tau cand o spui,nu simt ca imi esti alaturi,poate iubesti doar ideea de a fi cu mine,sau poate ai alt motiv..e greu cand te intreb cum ma iubesti si nu-mi poti raspunde..daca m-ai intreba cum te iubesc probabil ti-as raspunde ca te iubesc certandu-te cand nu faci ceva de care sa fi mandru,cand iti uit intentionat vreun biletel prin buzunare cu o dedicatie ascunsa,cand te strang in brate sau cand ma uit in ochii tai greu de patruns,cand raman fara cuvinte la un zambet pierdut pe fata ta,cand imi dau toata silinta sa iti inteleg glumele si cel mai mult te iubesc prin simplul fapt ca te iert pentru toate vorbele si gesturile neplacute.
Am asteptari de la o persoana opusa sa fie mai matura ca mine si sa stie sa treaca peste greutatile vietii,caci asta ce ai tu acum,nu e viata de om mare,esti un copil netrecut prin aceste greutati despre care te vaiti si cauti alinare in bratele cuiva..nu fi o perosna slaba,nu neaparat pentru mine,ci pentru persoana potrivita ce ar putea sa-ti intre in viata si sa iti lege sufletul pentru totdeauna,trebuia sa fi tare pentru ea caci trebuia sa o protejezi,sau daca esti,nu-i arata acest lucru..asa e firea naturii,nu pentru ca asa spun eu..asa ne-a fost dat sa fim..asa am fost creati inca de la inceputurile omenirii. nu fi o persoana materialista pentru ca asa cum te porti cu altii asa se vor purta si ei cu tine..fi bun cu persoana care crezi ca te poate schimba in bine si pretuieste-i fiecare vorba si fiecare gest caci toate au o semnificatie. atunci cand ti cu adevarat la cineva lasi totul deoparte si faci sa fie bine pentru amandoi,intr-o relatie nu exista tu sau eu..ci noi..faci un lucru bun,sunteti fericiti amandoi,faci un lucru rau,suferiti amandoi..acest sacrificiu se naste din sentiment si moare odata cu el..nu poti spune unei mame sa nu-si protejeze pruncul,asa cum nimeni nu-ti poate spune nu mai iubi,atunci cand o faci..dar atunci cand se intampla sa iubesti,iubeste cu inima si lasa ratiunea deoparte,caci asta e farmecul dragostei..si mai ales decide cu inima nu cu stomacul sau cu buzunarul,caci vei ajunge sa o pierzi incetul cu incetul..
De-a lungul zilelor in care am vorbit,printre micile intrebari puse de mine cu un scop anume,mi-ai aratat ca pentru bani,ai renunta la orice,nu te-ai uita inapoi pentru nimeni si nimic.Mi-ai zis ca sunt un lucru bun pentru tine..lucru bun care este inclus in cea mai mare greseala a vietii tale..dar din pacate simt ca nu ma pretuiesti asa cum trebuie..incearca sa te schimbi pentru mine,la fel cum si eu ma schimb pentru tine,la fel cum ma pun contra celorlalti si iti iau apararea,asa simt si eu nevoia sa dai totul pentru mine..
Pe langa micile disconforturi la activ mai sunt si altele,de care poate intr-o zi o sa-ti dai seama si o sa le repari..oricat de greu mi-ar fi,nu ma las intru-totul cuiva doar pentru ca iubesc,daca sentimentul nu este reciproc, oricat de mult as suferi dupa o persoana,am ambitia asta si nu o sa renunt la ea indiferent de caz..poate sa imi sara si inima din piept de durere si sa plang pana cand lacrimile imi vor seca,vorbele de despartire tot le voi spune,pentru ca poate mai am sansa vrodata sa mai apara o alta persoana care va sti sa ma pretuiasca asa cum trebuie.
O parte din mine este deja decisa,alta nu.

*

Imi imaginez deja urmatorii 10 ani din viata..
-inceput de cariera,dificil normal..cu rele,cu bune..trecem peste..parca vad o faptura de om care ma ajuta sufleteste indiferent de situatie
..parca il vad pe fratele meu stabilit deja intr-o relatie de cativa ani,pe cale sa-si faca o casa mare..parca o vad pe mama fericita,recasatorita in casa pe care si-a visat-o mereu,o casuta mica,cu curte si o bancuta in curte alaturi de persoana potrivita care ii intelege tabieturile si gusturile..parca ma vad pe mine cu un baiatel de mana si sotul meu in brate cu o mogaldeata de fetita in fasa coborand din masina in fata casei mamei mele,unde cu doar 5 minute inainte aparuse si fratele meu impreuna cu cumnata mea ca sa ne reunim de sarbatori si sa ne simtitm bine ca intr-o familie unita..parca vad cum cei mici asteapta pe Mos Craciun si ii fura Mos Ene pe o canapea din sufragerie unde bradul luminos capata o alura de sfintenie.. parca vad cum iesim afara si aprindem artificii acolo unde zapada acopera totul si facem un om de zapada de 3 metrii inaltime,exact cum obisnuiam sa facem in trecut..parca ma vad fericita si implinita alaturi de cei dragi sau poate este doar un vis pe care il voi visa toata viata..ce conteaza,ce e viata fara un vis la care sa visezi mereu?!

dragostea cere sacrificii?(viziune ampla interpretabila)

o lume goala
o masa,un scaun si liniste in jur
doua cesti de cafea si doi oameni
o dilema

ea a luat loc langa picioarele lui.el statea pe singurul scaun prezent si isi savura cafeaua incet..din ce in ce mai rar,inghititura cu inghititura si simtea cum ii este cuprins tot corpul de o amorteala..o simtea pe ea din ce in ce mai aproape de el.
ii strangea picioarele cu atata caldura incat cu fiecare strop de cafea inghitit simtea cum inima ii ordona sa nu mai respire..parca il facea sa se supuna vointei ei,aceea de a-i acorda atentie ,fiintei care a indraznit sa il cuprinda din senin atunci cand el se credea linistit si fericit.
soarbe o ultima inghititura pe care o inghite mai mult in sec si pune ceasca pe singura masa din jur..aceeasi liniste mormantala,nimeni nu spune nimic..totul e alb si negru.
el simte cum incet incet golul din jur se coloreaza..mai intai in galbui , mai apoi in aramiu..parca aude si un sunet indepartat..poate doar i se pare..poate nici ea nu era la picioarele lui,poate totul era o iluzie,o credinta puternica,o traire ascunsa.
corpul lui savura caldura care deja ii ajunsese in piept si care ii facea inima sa bata din ce in ce mai tare..dar brusc ea se departeaza,isi ia cea de-a doua ceasca de cafea care era prezenta pe masa din jur si se departeaza.
el se uita la ea..o admira,vede o femeie puternica si matura,vede un copil razgaiat si mofturos,vede multe lucruri:bune,rele dar tot nu-si poate lua ochii de la ea.
respiratia se coordona cu bataile inimii si totul devine asemeni unui cantec la unisol..precizie si curaj..se ridica si se duce la ea.
ea nu-l priveste stiind ceea ce facuse.el ii ia ceasca de cafea si o pune la loc pe masa..o ia de mana si o trage spre scaunul unde statuse el mai devreme.
cu o privire o indeamna sa stea pe scaun..ea ezita..el ii mai arunca inca o privire, convingatoare de data aceasta, si ea se aseaza.
el se apleaca si ii strange picioarele cu aceeasi caldura cu care mai devreme ea l-a cucerit si ii saruta cu patima varful degetelor.

totul se schimba
apar culori viu colorate
dispar cestile de cafea si in schimbul acestora pe masa apare un covrig si un pahar de vin rosu
ei stau si de data asta in acceasi pozitie..culorile viu colorate aproape ii fac sa-si ascunda privirile.

trece timpul..trec zile,luni,ani..decenii

culoarea vinului devine dintr-un rosu aprins unul sangeriu
covrigul parca s-a uscat si el
si cu toate astea cei doi tot imbratisati raman..culorile parca naspresc in fata fericirii ce o reflecta.el tot la picioarele ei a ramas,inca ii saruta varful degetelor,iar ea la fel de zambitoare este,exact ca in prima zi cand l-a cucerit.
el pentru ea a pierdut notiunea timpului,pentru ea si-a pierdut si viata..acum asemeni covrigului incepe sa imbatraneasca,au trecut anii peste el ..dar ce conteaza,inima ii bate la fel ca atunci.
ea este la fel de fericita si il vede la fel de chipes,el de asemenea vede in ea o divinitate a frumusetii,chiar daca timpul si-a facut lucrarea asupra trupurilor lor
e aproape timpul..e tarziu..
ea vrea sa-i spuna ceva..incearca sa-i spuna ca nu l-a tinut la picioarele ei din egoism sau supunere,el nu o aude..nici nu trebuie,el stie ca l-a protejat stand acolo ca un copil mic neglijent.ar fi vrut sa se ridice asupra ei,sa fie invers,dar cum poate el lupta contra inimii?cum poate el sa lupre contra ei cand stie ca-i vrea binele..incearca sa-i multumeasca pentru timpul petrecut impreuna
,dar nici ea nu-l aude..si nici nu trebuie, pentru ca il intelege din priviri,il induioseaza pana la lacrimi cand ii schiteaza cata fericire i-a adus fiind acolo langa ea sarutandu-i varful degetelor in semn de respect si iubire
ah ce clipe..si ce tarziu este acum..
culorile se sting din ce in ce mai mult..dar ce mai conteaza o clipa cand au trecut decenii si ei au fost acolo unul pentru celalalt,ea mangaindu-l pe cap si el incalzindu-o cu o imbratisare.
lui i se face sete,desi stie ca nu trebuie sa bea din vinul statut pe masa..nu trebuie sa o lase singura.
covrigul dispare.. ea se ingrijoreaza si incearca sa-l stranga in brate sa-l faca sa uite de sete,dar nu reuseste..se simte grea,abia daca isi mai poate misca picioarele din loc..o clipa si el este deja pierdut.
ia paharul in mana si soarbe o inghititura..dispare..pleaca din lumea ei..revine in locul in care au inceput toate,se simte iar singur si ii duce dorul,regreta ca a patimit la o mica inghititura in schimbul ei.a pierdut-o acum si culorile redevin de un alb si negru mat

ea varsa acum lacrimi si simte cum disperarea o acapareaza..ce trist..atat timp de fericire si totul se naruie dintr-o data..incearca sa se ridice sa soarba si ea o inghititura de vin din paharul ispititor..parca i se face din ce in ce mai sete gandindu-se la el.. cu o ultima putere se ridica si isi varsa amarul asupra paharului de vin..paharul cade si se sparge..in urma o picatura isi gaseste drumul spre izbavire printre buzele odata carnoase ale ei spre infinitul spart in mii de bucatele ale paharului..
ea dispare,la fel si aceasta lume care parea aievea
dar nu dispare de tot,ea se intoarce de unde a inceput totul,dar nu degeaba
se intoarce pentru el,pentru a-l mai face sa se indragosteasca o data de ea si sa mai petreaca decenii impruna fericiti..poate secole..si face asta de infinituri de ori , caci ea nu il poate uita fiind cea care a baut din sacrificiu pentru el otrava ramasa..dar el o uita de fiecare data si tot de fiecare data se indragosteste de ea, simte fericirea si iubirea la fel si moare in acelasi mod

dar ce mai conteaza cand ea il simte alaturi..nu vrea sa stie nimic altceva decat ca ii sta la picioare si incearca sa-l protejeze,de fiecare data,de mii si milioane de ori si moare tot de atataea ori..
se sacrifica pentru el,iar el face aceleasi greseli..

sunt doar un scriitor nepriceput dar cred cu tarie
ca
dragostea intr-adevar cere sacrificii

place..sau nu

imi plac pufarinele,mai ales alea rosii si cele albastre
nu cred in Mos Craciun
(imi plac reclamele cu M&M`s)
imi place cum rade fratemiu in momentul asta(fenomenal)
imi place tortul de ciocolata si ciocolata in sine
imi place sa ies cu fratemiu in oras
imi place sa stau cu Raluca de vorba pentru ca radem indiferent de subiect
mi-a placut subiectul ce s-a discutat azi in masina in timp ce veneam acasa(despre un miel avortat)
imi place sa fac prajituri cu cineva
imi place sa vorbesc cu mama despre baieti
imi plac grefele
mi-ar place sa sar cu parasuta
nu-mi place profa de mate
nu-mi place ca tre sa dau bacul anu asta
imi place sa citesc carti fantasy
imi place sa vorbesc...mult...
imi plac biscuitii oly cu crema neagra de la magazinu` lu Madalina
nu-mi place barul din coltu strazii de langa stadion "la cocosu`"
imi plac glumele seci
nu-mi plac semintele dar imi plac grisinele si piscoturile
imi place sa conduc
mi-ar place o masina..cat mai repede:))
imi place sa ma plimb cu bicicleta si sa joc table
imi place cum ma tine de mana prietenul meu in public
imi place sa ma stranga rau in brate(si nu..nu sunt masochista)
imi plac complimentele subtile,nu si cele directe
imi place sa rad pana imi vine sa lesin
imi place sa fac cadouri..si sa primesc normal..
imi place sa-mi ocup timpul si sa nu ma plictisesc niciodata
imi place sa vorbesc la telefon
imi place sa ma imbrac sport
imi plac zilele in care vad filme cu prietenii apropiati
imi place melodia lu Smiley "love is for free"
imi place sa cant
mi-ar placea sa am un sistem de karaoke
nu-mi plac sarbatorile de iara pentru ca se face multa zarva si apoi totul se termina brusc
imi place sa ma plimb prin magazine cu cineva
nu-mi place sa merg singura nicaieri
imi place budinca
nu-mi place atmosfera meciurilor de football romanesc
nu suport betivii, badaranii si mincinosii
nu-mi plac baietii imaturi
imi plac copiii mici
imi place dansul de strada
imi place comunitatea din tarile straine
imi placea sa ma urc in copaci(mai ales in dudul ala de pe bulevardul castanilor)
imi place sa ma ia cineva in brate
nu imi plac glumele nesarate a lu fratemiu(majoritatea)
imi plac glumele amuzante a lu fratemiu(alea la care ma tin de burta)
nu-mi plac urzicile(a se intelege..mancarea de urzici)
imi plac acadelele si merele verzi
nu-mi place ca m-am nascut in Romania(tara tuturor posibilitatilor de a te duce in jos)
imi pare rau de M.J si de M.Manole..dar se intampla
imi pare rau ca ezit sa fac anumite lucruri(cum ar fi sa-i dau eseul lu profa de mate in care ii spun cat de mult detest metoda ei de a preda)
nu-mi place sa tipe cineva la mine
nu-mi place sa mi se ceara bani
nu-mi place ca s-a stricat "caps lock-ul" de la tastatura
nu-mi place cand lumea ma subestimeaza
nu-mi place ca sunt scunda..dar nu ma simt nici complexata
imi place ca sunt scunda pentru ca uneori mi se fac anumite favoruri
imi plac perele
nu-mi place ca de la pepene ma dor venele de la gat si cele de la incheietuile mainilor(si nu rade..asa e..e demonstrat de fiecare data cand mananc mai mult de 1 felie de pepene rosu)
imi place ca sunt ciudata pentru ca ma simt bine in nebunia mea
imi plac prietenii mei ciudati si glumele lor ciudate
imi plac draperiile mele rosii si desenul facut de mama pe peretele din camera mea
imi place ca am o mama intelegatoare
imi place sa ma joc cu baloanele prin camera(precizez..baloanele alea colorate cu care se joaca copii mici,nu altfel de baloane)
imi place ca atunci cand ninge pentru prima data intr-un an sa ies cu fratemiu sa alergam in zapada
imi plac caciulile cu ciucuri
imi place caramelul
imi place sa ma joc chicken invaders iarna..respectiv nfs..
imi plac animeurile japoneze si dramele americane
imi plac boxerii de dama si tricourile/maiourile barbatesti
nu imi plac persoanele timide si care sufera de ele
nu-mi plac dramele si secretele lor
nu-mi place de Gabi ala cu dintii ca niste aschii de gard care sta sa pice
imi place sa glumesc pe ocolite ..mi se pare mai inteligent ..
imi place de profa de franca si felul ei de a fi ca mine si Raluca
imi place de Raluca si Dany:>
imi place de Nadina cand mananca susan de pe pungi
imi place de Livia cand scoate sunetele alea ciudate cand rade
imi place de Monica cand vine si ma ia in brate dar si reactia ei cand o sperie Tziga
imi place de profu de geogra cand zice:"va invata Gabor romana" si cand isi tzuguie buzele si da din spranceana asa : ":>" combinat cu ":*"
nu-mi place cand insista Nicu degeaba..sau Adi..sau altii(lista poate continua)
imi place cand zice ub meu " haaaii maaaaa ubeee..te roooggg ioooo"
imi place de jony cum se impiedica cand vorbesc cu el:))
nu-mi plac cheliosii si grasii cu burta mare si cu gusa
imi place radio zu
nu o suport pe inna si pe calina(doua pesroane pe care le detest la fel de rau)
imi placea cum arata profa de istorie anu trecut cu ochiu vanat dupa ce a picat in baie la scoala cand se puneau termopane
mi-a placut cand profa de franca din generala/diriga ne-a pus sa cantam in fata bradului din centru "o brad frumos" in franceza si lumea se uita ca la niste ciudati:))
si...ce mult imi place ca e 11:34 noaptea si nu mi-am scris nimic pentru maine...

si ca de final..."pisica...hai pisica"

Fratele meu

Sunt momente in care suntem cei mai buni prieteni,momente in care radem pana cadem pe jos..momente in care lacrimile nu-si au rostul insa ele curg pe obrajii nostri,nu de tristete,caci nu ne sta in fire,ci de prea multa veselie
Sunt totusi si momente in care nu ne suportam ..cum a fost cel de mai devreme:
eu scriind la franceza o compunere, evident cu dictionarul online pe pagina web,el vine si canta "sonete d-ale lu` Eminescu si Cranga" cu "pasarele" si "codrii" langa mine..normal ca i-am zis sa taca sau sa plece..si tot normal,el pleaca ..in decurs a 10 minute preludiu la o distanta de doar 3 m cantand din ce in ce mai tare si trantind si usa in urma..ce sa mai zic,viata e roz cu el prin preajma in momente memorabile ca astea
Au fost momente in care ma asculta(normal,ca pe o sora mai mare ce sunt:D) dar sunt si momente(de obicei cand imi e lumea mai draga si stiu ca am dreptate) sa ma contrazica sau sa faca exact pe dos din ce-i spun eu sa faca(nu ca asa vrea muschiu` meu ,ci pentru ca stiu ca am dreptate)..
De ceva vreme(=2 sapt) s-a mutat la o scoala noua..el fiind clasa a 8-a , nu prea ii arde lui de invatat mai ales ca vine examenu la sf de an si este foarte pasiv,ma rog.. asa ca se ce gandeste el azi,hai sa ne dam bine pe langa mama ca sa stam acaaasaaaa(cum ca suntem raciti)...zis si facut,cand am venit de la scoala,ceea ce inseamna pe la 14:00..l-am gasit pe baiat la calculator,jucandu-se,nu cum zicea mama:invata si scrie pt maine...
a urmat o mica discutie care din pacate a fost intrerupta de un apel pe telefonu` meu si evident el a si fugit la bucatarie,unde era mama,ca sa scape de "gura" mea...(eu ii tineam morala ca de ce a suparat-o pe mama si nu s-a dus la scoala)
in momentul de fata el e pe balcon si imi bocane o mingie in cap pentru ca nu are voie pe afara(motiv pentru care chiulise azi de la scoala)...si cum stresu e mare in capu` lui sta pe balcon si se uita la copii care se joaca in parcu de langa bloc..si normal face si galagie ca sa se simta ptrintre ei..
eh..asta e fratele meu..
m-am invatat sa las de la mine si sa-l ignor,lucru bun pentru amandoi
ps(ceva memorabil): e fratele meu

colega mea de sala e o maimuta:D... Livia

este 12:11...sunt la info,iar diriga are putina treaba
intre timp colega mea de banca Livia nu are ce face si cauta diverse chestii pe "goagăl"...la un moment dat "bing" se invarte filetu` la lampa si ii vine o idee: sa dea search la numele meu si ce sa vezi..apar diverse tipe care imi poarta numele,printre care si o grefiera(si ea incepe sa rada cu lacrimi tinandu-se de nas ca sa nu scoata sunetele alea pe care le scoate ea cand nu mai poate de ras,si da:))...sunt fenomenale)..mai erau niste alte laure "carnoase si cu corp de felina","amatoare de senzatii tari" la care...ca sa vezi...ea rade si mai tare...si inca una care a fost la big brother
intre timp s-a sunat de iesire...
revin:
deocamdata s-a potolit dar sigur ii va coace ceva mintea pt ca altfel s-ar plictisi pana rezolva diriga treaba
ceva amuzant despre ea:
cand rade cu lacrimi(lucru care se mai intampla din cand in cand) scoate niste "ragnetul carpatilor" si mai ales cand se nimereste ca aceste "spontaneitati" se intampla in ore se tine de nari ...bineinteles,nu isi da seama ca asta le accentueaza
ma suna cineva..deci..tre sa raspund..
ps:inca mai cauta pe youtube,pe google...pe toate site-urile posibile..si inca rade..parca o aud si acum(este langa mine)

Suspinand

Suspinand adoarme...suspinand te viseaza si tot suspinand se gandeste la tine.
tu oare te gandesti la ea? tot suspinand?
Ea asa cum e,te vrea sa-i fi aproape...vrea sa-i spui vorbe de taina si mici secrete pentru a te cunoaste mai bine.
vrea sa te stie bine si sa te gandesti din cand in cand la ea. vrea ca atunci cand nimeni nu o suna sa o suni tu . vrea ca atunci cand e suparata sa o incurajezi si sa o faci sa se simta din nou in largul ei..vrea sa o faci sa zambeasca si sa ii creezi o buna dispozitie.

Ea vrea sa te mai amageasca din cand in cand ,dar doar asa intr-un mod poate putin rautacios ,nu pentru ca nu se gandeste la tine ,ci pentru ca vrea sa vada cum reactionezi...tot ea se roaga pentu tine sa treci peste toate greutatile si tot ei ii zboara gandul departe in calmitatea noptii de dinainte de vis.
Ea chiar iti poarta de grija cu gandul si te incurajeaza cand e cazul,iar atunci cand se supara sa sti ca ii trece repede pentru ca nu poate sta suparata foarte mult pe tine,desi tu ii demonstrezi contrariul.
Ea incearca sa faca totul bine ,dar cateodata micile ghinioane o atrag in cursa ,iar tu te superi..si ea sufera.

TU...nu stiu daca si tu te gandesti la ea,daca si tu ii porti de grija..[..]..daca si tu impartasesti aceleasi ganduri..
DAR EA tot suspinand cu gandul la tine adoarme..

de fapt:
Ea te iubeste suspinand si tu nu sti nimic

o urma de slabiciune

o urma de slabiciune, i-as zice...

Regret ca nu sunt langa tine acum,regret in momentul de fata ca ne comportam ca doua persoane straine. Mai regret si faptul ca nu ai avut curaj sa-mi spui parerea ta referitoare la noi, imi pare rau pentru asta fiindca datorita imposibilitatii tale de a-mi marturisii ceva referitor la persoana mea, m-ai facut sa cred ca nu ma vrei. Eu te vreau…sau cel putin te vroiam…acum nu mai sunt sigura de asta.
In ochii mei erai ca un inger balai care era intotdeauna inconjurat de o aura suprema si glorioasa,in schimb incetul cu incetul incep sa te cunosc mai bine,incep sa cred ca a fost doar o iluzie,doar o sclipire,doar o clipa…nu te mai recunosc,cu cat petrecem mai mult timp impreuna cu atat ne distantam mai mult.
 Poate asa a fost sa fie,poate aveam nevoie amandoi de un esec pentru a ne arata unul ceiluilalt ca nu suntem decat niste umile fiinte care nu se pot controla la primul impuls si ca: cu cat incercam mai mult sa ne ascundem sentimentele cu atat ele devin mai covarsitoare si distructive pentru noi insine,ranindu-ne mai apoi.
Ma inebuneste,iti spun! Simt ca ma degradez in spatiul atmosferic in mii si milioane de particule cand vad ca privesti pe o alta si cand vad ca schitezi un zambet rece pentru a-mi demonstra ca nu insemn nimic pentru tine sau ca vrei sa te joci cu mine,sa ma vezi umila plangandu-ti la picioare.Dar stai linistit draga partenere de “dans”, jocul de sah continua, nu te voi dezamagi,nu-ti voi arata niciodata acest lucru,iar daca ma voi face indiferenta este pentru a-mi putea regla setea de ura care se declanseaza de fiecare data cand te vad facand un lucru necugetat ca acesta.
Inima mi-e zdrobita,dar a mai fost,s-a vindecat si a gasit un alt “print” care sa o raneasca… Am o inima care se reface de fiecare data,dar care e plina de cicatrici…si totusi, de data asta nu se lasa infranta,vad ca lupta,chiar daca tu iti pierzi stralucirea angelica si deveni un demon… Cel putin stiu ca vei fi demonul meu! Cel putin asa sper…

ps:este preluata de pe un blog mai vechi de-al meu..mi-a trezit amintiri recitind-o :D